Curs de Linux

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Curs de Linux

Mesaj Scris de user la data de Sam Aug 06, 2011 6:59 pm

Organizarea logica a discului UNIX
Fisiere
Comenzi orientate pe comunicare intre utilizatori
Comenzi pentru afisarea unor informatii
Ce este Linux-ul ?

Este o versiune a Unix-ului scrisa de mii de oameni pentru procesor INTEL (P.C. obisnuit).
Ce este UNIX ?

Mediu interactiv care permite comunicarea directa cu calculatorul si primirea imediata a raspunsurilor si mesajelor. Mediu multiuser care imparte resursele calculatorului prin tehnica "time sharing". Mediu multitasking care permite executia mai multor programe in acelasi timp. Sistemul contine: un Kernel (nucleu) care coordoneaza functionarea interna a calculatorului (de ex. alocarea resurselor) si mai multe Shell-uri (la noi fiecare user are ca shell BASH) actioneaza ca o legatura intre utilizator si kernel prin interpretarea si executia comenzilor introduse interactiv.
Conectarea in sistem

Pentru a se conecta, un utilizator trebuie sa tasteze: numele utilizatorului (login: nume utilizator) si parola (password:parola)
Sistemul nu lucreaza cu nume ci el lucreaza doar cu numere ca de exemplu: cu numar de utilizator (UID), cu numar de grup de lucru (GID), cu director de intrare ($HOME). Deci sistemul stie doar ca ulilizatorul xxx are numarul 512 (UID) si in continuare va lucra numai cu numarul 512 pentru utilizatorul xxx.
Un utilizator conectat poate sa ceara numele sau de utilizator (prin comanda ), sa intre ca alt utilizator definit ( Exemplu: sunt pe userul dragos si vreau sa intru pe userul root, deci voi da comanda login root unde imi va cere parola ), sa-si schimbe parola (). Exemplu: vreau sa-mi schimb parola, deci voi da dupa care aceasta imi va cere vechia parola (pentru a fi sigur ca nu este un impostor) dupa care trebuie sa introduc noua parola de doua ori (pentru a fi sigur ca nu am gresit), sa ceara numele si numerele UID, GID ().
Organizarea logica a discului UNIX
In general se aseamana cu sistemul de operare DOS, exista fisiere care sunt unitate de memorare a informatiilor, director (catalog) care contine sau poate sa nu contina mai multe fisiere sau un singur fisier.
Linuxul are o structura bine precizata la inceput ea putanduse modifica pe parcurs.
Structura de directoare initiala arata cam asa:
Cod:
/
+-----+-----+------+---------------+----------------+--------+
bin dev home tmp usr lib mnt
+ +---+----+----+-----+------+
ftp src man etc sbin local lib
+------+ +----+----+
lilo sendmail uucp joe kbd

Director
Cam ce gasim in el
Cod:
    / -directorul radacina in care sunt toate fisierele sistemului
    /bin -fisiere executabile si utilitare des folosite
    /dev -fisiere speciale asociate dispozitivelor periferice, cum ar fi consola, imprimanta, modemul,etc.
    /home -radacina unui sub arbore format din directoarele utilizatorilor din sistem
    /tmp -fisiere temporale folosite in anumite aplicatii
    /mnt -directorul in care se pot monta unele "periferice"

"Drumul" de la radacina la un fisier se numestet cale de acces, aceasta poate fi de doua tipuri:
a) calea absoluta : de la radacina la fisier
Exemplu: /home/dragos/mail/mbox
b) calea relativa : de la directorul curent la fisier
Exemplu: daca directorul curent este /home fisierul mbox se acceseaza
folosind calea dragos/mail/mbox
In linux exista directoare uzuale ca:
a) directorul radacina (/)
b) directorul curent (.), acesta este returnat de comanda (), el se poate schimba cu comanda cd cale_director.
Exemplu: presupunem ca suntem in directorul /home/dragos si
vrem sa-l schimbam in directorul /home/dragos/mail aceasta se
face cu comanda cd mail (cale relativa) sau cu comanda
cd /home/dragos/mail (cale absoluta)
c) directorul HOME ($HOME) este radacina subarborelui atasat utilizatorului; un utilizator se poate intoarce in directorul HOME atasat lui folosind comanda fara nici un argument
Exemplu: echo $HOME va avea ca efect tiparirea prin comanda
echo a directorului casa (unde avem tot dreptul sa
facem ce vrem).
incercati urmata de si obesrvam ca ne
tipareste (comanda pwd) directorul in care suntem adica
/usr/lib. Mai testati urmat de ce obtineti?
d) directorul superior (..)
Exemplu: dam cd /usr/lib/uucp, deci suntem in directorul
/usr/lib/uucp dati , ce s-a
intamplat? Am trecut in directorul superior /usr/lib,
dati un ca sa va convingeti.
Sper sa va descurcati cu trecerea dintr-un director in altul, este aproape ca si in dos, dar in loc de \ (backslash) se pune / (slash). Cu astea clarificate sa trecem la fisiere.
Fisiere

Comanda de afisare a fisierelor este , sintaxa ei este:
ls [optiuni] director
daca lipseste "director" aceasta afiseaza fisierele din directorul curent. In loc de director se poate pune numele unui fisier. Optiuni pot fi:
-l (afiseaza caracteristicile fisierului in format lung)
-i (afiseaza numarul inodului)
-s (afiseaza dimensiunea in numar de blocuri)
-a (afiseaza si fisierele ascunse, fisierele ascunse sunt acelea care
incep cu '.' Exemplu: .Admin/ )
-C (afiseaza lista pe mai multe coloane, ordonare pe coloane)
-x (afiseaza lista pe mai multe coloane, ordonare pe linii)
-R (afiseaza descendent arborele de fisiere, recursiv)
-n (afiseaza numerele UID si GID in loc de nume)
-S (afiseaza dupa lungime in ordine descrescatoare)
Schimbati directorul in /usr/lib/uucp cd /usr/lib/uucp si dati acolo urmatoarele exemple:
[ls -l], [ls -al], [ls -si], [ls -lS] , iar daca fisierele defileaza prea repede pe ecran se poate da: [ls [optiuni] director | more] Observatie : In tot acest capitol in numele de fisier sau director se pot folosi semnele '*' si '?' cea ce inseamna inlocuirea unui grup de caractere respectiv a unei singur caracter.
Exemplu: Presupunem ca in directorul curent avem fisierele test,test1,teze,carte,mail,revista si in acel director dam:
ls te* -> afisarea fisierelor test,test1,teze (toate care incep cu te)
ls te?? -> afisarea fisierelor test,teze (toate care incep cu te si sunt din
4 litere).
ls *e -> afisarea fisierelor teze, carte (toate care se termina cu e)
ls ?a* -> afisarea fisierelor carte,mail (toate care pe pozitia a doua au
litera 'a')
Protectia fisierelor

Accesul la un fisier se face prin prisma drepturilor user-ului asupra acestuia. Proprietarul fixeaza drepturile de acces la fisierele sale. Exemplu: din directorul /usr/lib/uucp dam se va obtine:

Cod:
I , II - 15652
III - 8
IV - -r--r--r--
V - 1
VI - root
VII - uucp
VIII - 7597
IX - May 9
X - 1994

Zona
Ce se gaseste in ea
I -numarul nodului
II -numarul de blocuri
III -drepturi de acces
IV -numarul de legaturi spre acel fisier
V -proprietarul fisierului
VI -grupul din care face parte
VII -lungimea fisierului
VIII -data la care s-a modificat
IX -anul sau ora la care s-a modificat
X -numele fisierului
In Zona a III avem drepturi de acces asupra fisierelor si a directoarelor, astfel aceste drepturi se impart la randul lor in patru zone si anume:
i ii iii iv
- r-- r-- r--
Zona i ne da tipul fisierului care poate fi:
d Director
- Fisier obisnuit
l Legatura simbolica
c Fisier special corespunzator unui echipament periferic
orientat pe caractere (care transfera datele caracter cu
caracter), de exemplu consola, modem, imprimanta etc.
b Fisier special corespunzator unui echipament periferic
orientat pe blocuri (care transfera datele cate un bloc la o
operatie, de exemplu disk magnetic.
Zona ii ne da drepturile proprietarului fisierului.
Zona iii ne da drepturile grupului din care face parte proprietarul.
Zona iv ne drepturile pe care le au altii asupra fisierului. Drepturile unui fisier pot fi: r (read) de citire a fisierului, w (write) de scriere in fisier, x de executie. Dreprurile la nivel de directoare sunt: r autorizeaza citirea; w autorizeaza crearea sau distrugerea unui element al directorului; x autorizeaza intrarea in director.
Exemplu 1) : 15652 8 -rw-r-xr-- 1 root uucp 7597 May 9 1994 README
Din acesta afisare se trag concluzile:
README este fisier obisnuit (rezulta din zona i).
proprietarul (root) lui are drept de citire (r) si scriere (w) in el (rezulta din zona ii). grupul (uucp) din care face parte are drept de citire (r) si executie (x) (rezulta din zona iii) .
toti useri au dreptul sa citeasca fisierul (rezulta din zona iv).
Exemplu 2) : 1651 2 drwxr-xr-- 2 uucp bin 1024 May 9 21:30 Mail/
Din acesta afisare se trag concluzile:
Mail este un director ( => din zona i)
proprietarul (uucp) lui are drept de citire (r), scriere (w) in el si dreptul de a intra in acest director ( => din zona ii).
grupul (bin) din care face parte are drept de citire (r) si de intrare in director (x) (rezulta din zona iii) .
toti useri au dreptul sa citeasca directorul, adica sa-l vada ca exista (rezulta din zona iv). Comanda pentru schimbarea acestor drepturi este , cu urmatoarea sintaxa:
chmod [optiuni] nume_fisier
Optinuile au o sintaxa de de genul: clasa_operator_drept (Ex. g+rx) Unde:
clasa: poate fi {u,g,o,a}
operator: poate fi {+,-,=,}
drept: poate fi combinatii de r,w si x (r,w,x,rw,rx,wx etc). Unde u,g,o inseamna schimabarea drepturilor proprietarului, grupului, pentru toti, iar a schimba aceleasi drepturi la u,g,o.
+ (plus) inseamna ca se pun drepturile
- (minus) i se ia drepturile si
= (egal) se distruge drepturile vechi si se pun cele noi
Exemplu: chmod u+rw test => i se da dreptul proprietarului de rw asupra
fisierul cu numele test.
chmod a-r test => li se ia dreptul de citire proprietarului,
grupului si altora
chmod o-wrx test => li se ia dreptul de wrx altor useri asupra
fisierului test.
chmod g=w test => grupul va avea numai dreptul de scriere asupra
fisierului test.
Observatie : Drepturile de acces pot fi setate si prin folosirea unei notatii octale.
proprietar grup altii
Notatia simbolica : r w x r w x r w x
Notatia octala: 4 2 1 4 2 1 4 2 1
pentru fiecare clasa de utilizatori , notatia octala se obtine prin insumarea drepturilor acordate. Observatie : Mai exista in plus fata de drepturile (rwx) si drepturile s sau t, daca intalniti la listarea in format lung (ls -l) ceva de genul:
1) -rwsr--r-- 1 root bin 320 Jan 4 20:56 fisier* inseamna ca oricine executa acest fisier are pe perioada executiei dreptul proprietarului fisierului (in exemplul nostru are drept de root).
2) -rwxrwsr-- 1 root bin 320 Jan 4 20:56 fisier* inseamna ca oricine executa acest fisier devine pe perioada executiei membru la grupul din care face parte fisierul (in cazul nostru devine membru al grupului bin).
3) -rwxrwsr-t 1 root bin 320 Jan 4 20:56 fisier* inseamna ca fisierul executabil ramane rezident. Aceste drepturi se pot schimba numai de catre root astfel:
in primul caz cu chmod u+s fisier
in al doilea chmod g+s fisier
iar in al treilea cu chmod +t fisier Comanda de schimbare a proprietarului unui fisier este:
chown [optiune] nume_proprietar_nou fiser
unde ca optiune poate sa apara -R (recursiv) ceea ce inseamna ca daca se schimba proprietarul la un director se va schimba la toate fisierele pe care acesta le contine.
- nume_proprietar_nou este numele noului propritar al fisierului "fisier"
Exemplu 1) : chown -R root mail/ ceea ce inseamna ca schimba atat proprietarul
directorului mail cat si proprietarul tuturor fisierelor din director.
Exemplu 2) : chown root mail/ schimba proprietarul doar pe directorul
mail/ si nu schimba in interiorul directorului.
Comanda de schimbare a grupului unui fisier este:
chgrp [optiune] nume_grup fisier
optiune poate fi -R ceea ce insemna schimbarea grupului atat pentru director cat si pentru tot ce contine acesta.
nume_grup este numele noului grup.
fisier este numele fisierului (directorului) ale carui grup se schimba.
Exemplu: Aceleasi ca si la comanda chown.
Comanda de vizualizare a unui fisier este:
less nume_fisier
Comanda permite vizualizarea continutului unui fisier sau a unui grup de fisiere. Iesirea din vizualizare se face prin apasarea tastei 'q' si nu 'Q'. In general se afiseaza continutul unui singur fisier.
Exemplu 1) : less mbox are ca efect vizualizarea fisierului mbox (daca acesta
exista).
Exemplu 2): Presupunem ca in directorul curent avem fisierele
test,test1,teze,carte,mail,revista si in acel director dam: less *e => se
afiseaza continutul fisierelor teze si carte. In cazul afisari mai multor
fisiere trecerea de primul la al doilea si asa mai departre se face apasand
':' urmate de 'n'.
Un fisier se mai poate vizualiza si cu comanda more. Sintaxa ei este: more [optiuni] nume_fisier Unde:
Optiuni pot fi:
-nr_linii = afiseaza pe ecran atatea linii cate specifica nr_linii. c = sterge ecranul dupa care afiseaza.
Nume_fisier poate fi atat numele unui fisier cat si a unui grup de fisiere.
Editor de fisiere

Linuxul pune la dispozitie si un editor de fisiere asemanator cu WS din Dos. Acesta poarta numele de joe si se lanseaza prin:
joe nume_fisier
ceea ce are ca efect crearea unui fisier cu numele nume_fisier daca acesta nu exista si editarea lui daca acesta exista. In acest editor sunt valabile sagetile de pozitionare, Del, Backspace, PgUp, PgDn, Home, End. Avem si combinati de taste printre care:
o pentru inserarea unui bloc: Ne pozitionam pe inceputul acestuia si tastam ^KB (Ctrl+k apoi b) dupa care mergem la sfarfitul blocului si tastam ^KK (Ctrl+k apoi k) si in cele din urma trebuie sa ne apara blocul inserat (adica scris alb pe negru).
o pentru stergerea unui bloc (^KY): Ctrl+k apoi y dupa ce blocul a fost marcat.
o pentru mutarea unui bloc (^KM): Dupa ce blocul a fost marcat ne pozitionam cu cursorul in pozitia in care vrem sa-l mutam si apasam Ctrl+k apoi pe m.
o pentru copierea unui bloc (^KC): asemanator cu mutarea dar textul ramane si unde a fost marcat.
o pentru salvarea fisierului se da combinatia ^KD, iar pentru salvare si iesire din editor se da ^KX.
o pentru stergerea unei lini se da ^KY.
o pentru inserarea unui alt fisier ^KR dupa care se introduce calea si fisierul dorit.
o pentru scrierea in fisier a rezultatului unei comenzi se foloseste ^K/ (Ctrl+K apoi /). Exemplu ^K/ dupa care scriem ls -al rezultatul va fi scrierea in fisier a tuturor fisierelor din directorul curent in format lung.
o pentru a abandona editarea fara modificari se tasteaza ^C (Ctrl+c)
Comanda pentru afsiarea numarului de linii, cuvinte si caractere dintr-un fisier este:
wc [optiuni] fisiere
Unde optiuni pot fi:
-l afiseaza doar numarul de linii -w afiseaza doar numarul de cuvinte -c afiseaza doar numarul de caractere
In cazul in care lipsesc optiunile rezultatul este de forma:
nr.linii nr.cuvinte nr.caractere nume_fisier
Exemplu: wc test rezultatul este '24 50 125 test' ceea ce inseamna ca
fisierul test contine 24 de linii, 50 cuvinte si 125 de caractere.
wc -l test rezultatul este '24 test' ceea ce inseamna ca
fisierul test contine 24 de linii.
Urmatoarele comenzi se refera la lucrul cu fisiere (creeare, mutare, copiere, stergere, cautare):
o Comanda mkdir creeaza unul sau mai multe directoare sau subdirectoare in interiorul directorului curent. Sintaxa comenzii este: mkdir lista_directoare
Exemplu: mkdir dragos => creeaza directorul dragos in
directorul curent.
mkdir dragos ciprian => creeaza directoarele dragos si
ciprian in directorul curent.
mkdir /home/dragos/mail/test => creeaza directorul test in
directorul /home/dragos/mail.
o Comanda cp realizeaza o copie a unui fisier in altul; poate copia unul sau mai multe fisiere dintr-un director in altul, fisierele initiale pastrandu-si locul. Sintaxa comenzi este:
cp [optiune] fis_sursa fis_destinatie cp [optiune] lista_fis_sursa director_destinatie
Optiune poate fi -r sau -R ceea ce inseamna ca copierea se face recursiv.
Exemplu: Presupunem ca avem fisierele test,test1,teza si directoarele mail/,
revista/.
cp test test1 revista/ copiaza fisierele test si test1 in directorul revista/.
cp test ttt copiaza fisierul test in ttt (daca nu exista il
creeaza, iar daca exista scrie peste cel vechi).
cp * mail/ copiaza toate fisierele in directorul mail/.
cp -r * /tmp copiaza toate fisierele si directoarele in
directorul /tmp (din radacina). Atentie daca
directorul in care vreti sa copiati se afla tot in
directorul curent se poate creea o bucla, deoarece
se copiaza si directorul in care vreti sa scrieti
in el insusi.
Un exemplu in acest sens este:
cp -r * mail/ ceea ce insamna ca se copiaza tot ce este in directorul curent
in directorul mail/, dar intre timp pe cand trebuie sa copieze si directorul
mail/ in el insusi acesta este deja plin.
o Comanda mv muta si redenumeste un fisier: redenumeste fisierul in acelasi director sau muta si redenumeste fisierul in alt director; permite si modificarea numelui unui director cu conditia de a ramane in subarborele HOME atasat utilizatorului
mv [optiune] fis_sursa fis_destinatie mv [optiune] lista_fis_sursa director_destinatie
Optiune poate fi -r sau -R cea ce inseamna ca mutarea se face recursiv. Comanda este asemanatoare cu cu diferenta ca aceasta muta fisierele (le sterge) din sursa in destinatie (le pune)
Exemplu : mv mail/ /tmp/mail muta directorul mail/ (din directorul curent) in
diectorul /tmp/mail/.
mv test testnou muta (redenumeste) fisierul test in fisierul testnou.
o Comenzile rmdir si rm
avatar
user
Administrator

Mesaje : 298
Reputatie : 8
Data de inscriere : 06/08/2011
Varsta : 28

Vezi profilul utilizatorului http://master.hitforum.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum